Relieful şi vegetaţia

Reţeaua hidrografică
Comuna Suplacu de Barcău este amplasată în zona colinară a verşanţelor vestice a Munţilor Apuseni, şi cuprinde o parte a bazinului hidrografic a raului Barcău.

Cursurile de apă în ordinea importanţei lor sunt:

1. Râul Barcău care întretaie terenurile comunei pe o lungime de circa 11km, în partea sud estică a comunei formând şi hotarul natural între comuna Balc şi Suplac şi între judeţul Sălaj şi Bihor pe o lungime de circa 2km în partea superioară. Lăţimea medie a vâii Barcăului este de circa 20m. Adâncimea vâii este de 2-3m, în anumite porţiuni chiar până la 4m. Are maluri abrupte supuse eroziunilor în mod accentuat. Adâncimea medie a apei este de 0,5-1m, exceptând anumite porţiuni, unde adancimea apei poate ajunge până la 2m. Este caracteristică de o foarte mare neuniformitate atât în adâncimea apei cât şi în ceea ce priveşte natura fundului, forma malului,etc. Debitul râului este foarte variabil de la 0,5mc/sec la 15 mc/sec. în timpul înundaţiilor. Debitul mediu este în jur de 1,5-2 mc/sec. Acest curs de apă este extrem de capricios, provocând foarte frecvente revarsări. În raza localităţii Suplacu de Barcau, aceste revarsări provoacă distrugerea culturilor agricole, precum şi înundarea zonei petroliere, ceea ce, pe lângă pagubele directe produse, cauzează poluări cu produse petroliere pe toată albia râului în aval de Suplacu de Barcău, cu repercursiuni inclusiv în statul maghiar vecin.
Din această cauză, pe râul Barcău a început din anul 1999 construirea unui baraj cu rol de combatere a revarsărilor, precum şi sursa de apă potabilă pentru comunele învecinate. Finalizarea acestui obiectiv de investiţii ar însemna asigurarea apei industriale pentru platforma petrolieră Suplacu de Barcău - Marghita, precum si apa potabilă pentru comunele Suplacu de Barcău, Balc, Abram, Tauteu precum şi oraşul Marghita. Existenţa conductei magistrale de apa Viişoara - Suplac, realizată şi exploatată de S.N.P. Petrom ar asigura viabilitatea acestei idei, prin simpla inversie a sensului de alimentare.
 
2. Valea Borumlaca parcurge o distanţa de circa 15km de la izvor până la vârsare în Barcău pe teritoriul comunei Suplac. Lăţimea medie a vâii este de 5m, mai dezvoltată în zona intravilană din Suplac. Adâncimea vâii în general este de 1,5m, exceptând porţiunea din satul Suplac unde atinge 2-3m. Adâncimea apei în medie este sub 0,5m, exceptând inundaţiile când poate atinge 2,5m adâncime. Valea Borumlaca izvoreşte din pădurile satului Borumlaca, străbate satele Borumlaca, Vilcelele, Valea Cerului şi Suplac, vârsându-se în Barcău în colţul nord-estic al teritoriului comunei. Neavând un izvor permanent, are un debit foarte neuniform de la 0,5 la 6 mc/sec.
În timp de secetă valea seacă. Malurile în general sunt abrupe şi inaccesibile mijloacelor de transport.
 
3. Valea Frumoasă parcurge o distanţă de circa 10km pe teritoriul comunei în direcţia nord-est, vârsându-se în Valea Borumlaca în apropierea podului CFR din zona SC. PETROLSUB S.A. BALC. Nu are debit permanent, neavând izvor, adunând doar apele de precipitaţii din zonă. Laţimea vâii este de 1- 2 m , în majoritatea cazurilor cu mal abrupt, cu adâncime de 0,5-1m. Valea Frumoasă atinge satul Foglaş, precum şi partea nordică a intravilanului Suplac la cartierul Rojas, pe unde trece şoseaua.
În anul 1997, revârsarea vâilor Borumlaca şi Frumoasă, în condiţiile unei ruperi de nori, a dus la moartea a 12 locuitori al comunei, precum şi la avarierea sau distrugerea a circa 100 locuinte

Aceste fenomene au dus la aprobarea şi realizarea unor ample lucrări de decolmatare, recalibrare şi regularizare a celor doua cursuri de apă, precum şi la realizarea barajului de acumulare nepermanenta de pe Valea Borumlaca. Prin realizarea acestor lucrări, după darea în folosinţa, în centrul de comună nu au mai avut loc revarsări.

 

4. Valea Birtokoserdő e o ramificaţie a Vâii Frumoase. Porneşte din satul Foglaş, având confluienţă cu Valea Frumoasă la capâtul nordic al comunei Suplac.
Neavând debit permanent, nici izvor, adună doar apele de precipitaţii. Are o lâţime de circa 4m.

 

5. Valea Suplac în sudul satului Dolea parcurge pe o distanta de circa 2,5km, trece prin şosea sub satul Dolea, unde se ramifică formând o vale mică în terenul Hergheliei Balc. Nu are apă decat cu ocazia precipitaţiilor, având vale fără mal abrupt.

 

6. Valea Săldăbagiu (Ló-patak) parcurge pe o distanţă de circa 3km pe terenurile agricole ale satului Dolea. Are apă numai în cursul precipitaţiilor. Valea este mică, cu lâţime medie de 1m şi adâncimea de 0,5m. O ramificaţie este numită Valea Caprei care parcurge pe o lungime de 500 m pe teritoriul comunei.
Toate vâile inclusiv Barcăul au direcţia de curgere de nord est.

 

Clima
Clima comunei este temperată, corespunzând zonei de silvostepă având uneori, influenţă vestica, adică oceanică. Vânturile vestice aduc precipitaţii abundente mai ales în perioada de toamnă-primăvară. Precipitaţiile medie pe an sunt de 560- 570 mm .
Temperatura medie a verii este între 29-35 grade, iar a iernii între -5 şi -20 grade.
Menţionăm că datorită faptului că suntem înconjuraţi de jur împrejur de munţi şi dealuri, suntem feriţi de vânturi puternice şi geruri aspre.

 

Bogăţiile solului şi subsolului
Felul solului prezintă o importanţă însemnată în ceea ce priveşte ocupaţia locuitorilor şi producţia agricolă a comunei.
În comuna Suplacu de Barcău sunt urmatoarele soluri:
- Soluri brune de pădure pe cale de podzolire.
- Soluri negre de fâneţe.
- Soluri aluvionare.
Solurile brune de padure sunt mai putin fertile însă prin administrarea de amendamente şi îngrăsăminte pot da recolte de bună calitate.
Solurile negre de fanete se întind pe terasa Barcăului, sunt fertile, prielnice pentru cultivarea de legume şi zarzavaturi.
Solul este prielnic pentru cultivarea cerealelor, pe marginea Barcăului se găsesc fâneţe naturale şi paşuni.
Dealurile din împrejurimile comunei sunt prielnice cultivării viţei de vie şi a pomilor fructiferi.
Subsolul comunei este foarte bogat în cârbune şi titei. Aceste bogătii sunt cunoscute şi au fost, într-o măsură mai mică sau mai mare exploatate din cele mai vechi timpuri. Astfel, conform cercetărilor efectuate pe durată de peste trei decenii de arheologul cel mai ataşat de istoria comunei noastre, de d-na dr.Doina Ignaţ, ceramica neolitică realizată de locuitorii zonei noastre, era decorată cu motive geometrice, florale şi animale din bitum.

 

Flora şi fauna
Vegetaţia comunei noastre este cea specifică de trecere de la regiunea deluroasă spre cea muntoasă, aparţinând în cea mai mare parte domeniului forestier, unde predomină stejarul (Quercus robur), carpenul (Carpinus betulus), fagul (Fagus silvatica), tei (Tillia parviflora), cer (Quercus cerris), pin (Pinus), salcii (Sallix), plopi (Pupullus sp.), gorun (Quercus petraea). În amenajamentele silvice a fost introdus sporadic şi bradul.
Existenţa pădurilor de cer în zona comunei noastre a dus la apariţia toponimicului Valea Cerului pentru unul din satele comunei.
Arbuştii sunt reprezentaţi de alun (Corylus avellana), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), lemnul raios (Evonymus verrucosa). De remarcat este existenţa în vâile reci din zonele înpădurite a unei specii endemice, liliacul carpatin (Syringa josikaea), relicva a perioadei glaciare.
Flora ierboasă este dominată de speciile predominante ale zonei de silvostepa. Covorul vegetal este alcătuit din specii graminee din genurile Dactylis, Apera, Festuca, Poa, Arhenatherum, Avena, Agropyron, Bromus, precum şi dicotile din speciile Chenopodium, Plantago, Polygonum, Chrysanthemum, Cardus, Cirsium, Achilea, Sinapis, Sonchus, Trifolium, etc.
Fauna este reprezentată mai ales prin iepuri sălbatici (Lepus europeus), mistreţi (Sus scrofa), căprioare (Capreolus capreolus), vulpi (Vulpes vulpes), jederul (Martes martes).
Datorită apropierii de domeniul «Fagul» Balc în zona se semnalează prezenţa sporadică a lupilor (Canis lupus), populaţii în anii 80-90. şi păsările sunt reprezentate prin fazani (Phasianus colchicus), potarnici, raţe sălbatice, corbi (Corvus corax). De semnalat este prezenţa, în bazinul Barcaului, a pescaruşului albastru, o specie de pasăre de apă cu un colorit deosebit. Totodata, paradoxal faţa de poluarea fizico-chimica specifică zonelor petroliere, au fost semnalate exemplare de ausel, pasăre specifică zonelor nepoluate. În ultimii ani se semnalează o înlocuire a efectivelor de rândunici cu un număr mare de lastuni.
În râul Barcău sunt bine reprezentaţi pestii cleanul(Leuciscus cephalus), scobarul (Chondrostoma nasus), mreana (Barbus meridionalis peteny), carasul (Carasius sp.), crapul (Cyprinus carpio).