Relieful şi vegetaţia

Reţeaua hidrografică
Comuna Suplacu de Barcău este amplasată în zona colinară a verÅŸanÅ£elor vestice a MunÅ£ilor Apuseni, ÅŸi cuprinde o parte a bazinului hidrografic a raului Barcău.

Cursurile de apă în ordinea importanÅ£ei lor sunt:

1. Râul Barcău care întretaie terenurile comunei pe o lungime de circa 11km, în partea sud estică a comunei formând ÅŸi hotarul natural între comuna Balc ÅŸi Suplac ÅŸi între judeÅ£ul Sălaj ÅŸi Bihor pe o lungime de circa 2km în partea superioară. Lăţimea medie a vâii Barcăului este de circa 20m. Adâncimea vâii este de 2-3m, în anumite porÅ£iuni chiar până la 4m. Are maluri abrupte supuse eroziunilor în mod accentuat. Adâncimea medie a apei este de 0,5-1m, exceptând anumite porÅ£iuni, unde adancimea apei poate ajunge până la 2m. Este caracteristică de o foarte mare neuniformitate atât în adâncimea apei cât ÅŸi în ceea ce priveÅŸte natura fundului, forma malului,etc. Debitul râului este foarte variabil de la 0,5mc/sec la 15 mc/sec. în timpul înundaÅ£iilor. Debitul mediu este în jur de 1,5-2 mc/sec. Acest curs de apă este extrem de capricios, provocând foarte frecvente revarsări. În raza localităţii Suplacu de Barcau, aceste revarsări provoacă distrugerea culturilor agricole, precum ÅŸi înundarea zonei petroliere, ceea ce, pe lângă pagubele directe produse, cauzează poluări cu produse petroliere pe toată albia râului în aval de Suplacu de Barcău, cu repercursiuni inclusiv în statul maghiar vecin.
Din această cauză, pe râul Barcău a început din anul 1999 construirea unui baraj cu rol de combatere a revarsărilor, precum ÅŸi sursa de apă potabilă pentru comunele învecinate. Finalizarea acestui obiectiv de investiÅ£ii ar însemna asigurarea apei industriale pentru platforma petrolieră Suplacu de Barcău - Marghita, precum si apa potabilă pentru comunele Suplacu de Barcău, Balc, Abram, Tauteu precum ÅŸi oraÅŸul Marghita. ExistenÅ£a conductei magistrale de apa ViiÅŸoara - Suplac, realizată ÅŸi exploatată de S.N.P. Petrom ar asigura viabilitatea acestei idei, prin simpla inversie a sensului de alimentare.
 
2. Valea Borumlaca parcurge o distanÅ£a de circa 15km de la izvor până la vârsare în Barcău pe teritoriul comunei Suplac. Lăţimea medie a vâii este de 5m, mai dezvoltată în zona intravilană din Suplac. Adâncimea vâii în general este de 1,5m, exceptând porÅ£iunea din satul Suplac unde atinge 2-3m. Adâncimea apei în medie este sub 0,5m, exceptând inundaÅ£iile când poate atinge 2,5m adâncime. Valea Borumlaca izvoreÅŸte din pădurile satului Borumlaca, străbate satele Borumlaca, Vilcelele, Valea Cerului ÅŸi Suplac, vârsându-se în Barcău în colÅ£ul nord-estic al teritoriului comunei. Neavând un izvor permanent, are un debit foarte neuniform de la 0,5 la 6 mc/sec.
În timp de secetă valea seacă. Malurile în general sunt abrupe ÅŸi inaccesibile mijloacelor de transport.
 
3. Valea Frumoasă parcurge o distanţă de circa 10km pe teritoriul comunei în direcÅ£ia nord-est, vârsându-se în Valea Borumlaca în apropierea podului CFR din zona SC. PETROLSUB S.A. BALC. Nu are debit permanent, neavând izvor, adunând doar apele de precipitaÅ£ii din zonă. LaÅ£imea vâii este de 1- 2 m , în majoritatea cazurilor cu mal abrupt, cu adâncime de 0,5-1m. Valea Frumoasă atinge satul FoglaÅŸ, precum ÅŸi partea nordică a intravilanului Suplac la cartierul Rojas, pe unde trece ÅŸoseaua.
În anul 1997, revârsarea vâilor Borumlaca ÅŸi Frumoasă, în condiÅ£iile unei ruperi de nori, a dus la moartea a 12 locuitori al comunei, precum ÅŸi la avarierea sau distrugerea a circa 100 locuinte

Aceste fenomene au dus la aprobarea ÅŸi realizarea unor ample lucrări de decolmatare, recalibrare ÅŸi regularizare a celor doua cursuri de apă, precum ÅŸi la realizarea barajului de acumulare nepermanenta de pe Valea Borumlaca. Prin realizarea acestor lucrări, după darea în folosinÅ£a, în centrul de comună nu au mai avut loc revarsări.

 

4. Valea BirtokoserdÅ‘ e o ramificaÅ£ie a Vâii Frumoase. PorneÅŸte din satul FoglaÅŸ, având confluienţă cu Valea Frumoasă la capâtul nordic al comunei Suplac.
Neavând debit permanent, nici izvor, adună doar apele de precipitaÅ£ii. Are o lâÅ£ime de circa 4m.

 

5. Valea Suplac în sudul satului Dolea parcurge pe o distanta de circa 2,5km, trece prin ÅŸosea sub satul Dolea, unde se ramifică formând o vale mică în terenul Hergheliei Balc. Nu are apă decat cu ocazia precipitaÅ£iilor, având vale fără mal abrupt.

 

6. Valea Săldăbagiu (Ló-patak) parcurge pe o distanţă de circa 3km pe terenurile agricole ale satului Dolea. Are apă numai în cursul precipitaÅ£iilor. Valea este mică, cu lâÅ£ime medie de 1m ÅŸi adâncimea de 0,5m. O ramificaÅ£ie este numită Valea Caprei care parcurge pe o lungime de 500 m pe teritoriul comunei.
Toate vâile inclusiv Barcăul au direcÅ£ia de curgere de nord est.

 

Clima
Clima comunei este temperată, corespunzând zonei de silvostepă având uneori, influenţă vestica, adică oceanică. Vânturile vestice aduc precipitaÅ£ii abundente mai ales în perioada de toamnă-primăvară. PrecipitaÅ£iile medie pe an sunt de 560- 570 mm .
Temperatura medie a verii este între 29-35 grade, iar a iernii între -5 ÅŸi -20 grade.
MenÅ£ionăm că datorită faptului că suntem înconjuraÅ£i de jur împrejur de munÅ£i ÅŸi dealuri, suntem feriÅ£i de vânturi puternice ÅŸi geruri aspre.

 

Bogăţiile solului şi subsolului
Felul solului prezintă o importanţă însemnată în ceea ce priveÅŸte ocupaÅ£ia locuitorilor ÅŸi producÅ£ia agricolă a comunei.
În comuna Suplacu de Barcău sunt urmatoarele soluri:
- Soluri brune de pădure pe cale de podzolire.
- Soluri negre de fâneÅ£e.
- Soluri aluvionare.
Solurile brune de padure sunt mai putin fertile însă prin administrarea de amendamente ÅŸi îngrăsăminte pot da recolte de bună calitate.
Solurile negre de fanete se întind pe terasa Barcăului, sunt fertile, prielnice pentru cultivarea de legume ÅŸi zarzavaturi.
Solul este prielnic pentru cultivarea cerealelor, pe marginea Barcăului se găsesc fâneÅ£e naturale ÅŸi paÅŸuni.
Dealurile din împrejurimile comunei sunt prielnice cultivării viÅ£ei de vie ÅŸi a pomilor fructiferi.
Subsolul comunei este foarte bogat în cârbune ÅŸi titei. Aceste bogătii sunt cunoscute ÅŸi au fost, într-o măsură mai mică sau mai mare exploatate din cele mai vechi timpuri. Astfel, conform cercetărilor efectuate pe durată de peste trei decenii de arheologul cel mai ataÅŸat de istoria comunei noastre, de d-na dr.Doina IgnaÅ£, ceramica neolitică realizată de locuitorii zonei noastre, era decorată cu motive geometrice, florale ÅŸi animale din bitum.

 

Flora ÅŸi fauna
VegetaÅ£ia comunei noastre este cea specifică de trecere de la regiunea deluroasă spre cea muntoasă, aparÅ£inând în cea mai mare parte domeniului forestier, unde predomină stejarul (Quercus robur), carpenul (Carpinus betulus), fagul (Fagus silvatica), tei (Tillia parviflora), cer (Quercus cerris), pin (Pinus), salcii (Sallix), plopi (Pupullus sp.), gorun (Quercus petraea). În amenajamentele silvice a fost introdus sporadic ÅŸi bradul.
ExistenÅ£a pădurilor de cer în zona comunei noastre a dus la apariÅ£ia toponimicului Valea Cerului pentru unul din satele comunei.
ArbuÅŸtii sunt reprezentaÅ£i de alun (Corylus avellana), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), lemnul raios (Evonymus verrucosa). De remarcat este existenÅ£a în vâile reci din zonele înpădurite a unei specii endemice, liliacul carpatin (Syringa josikaea), relicva a perioadei glaciare.
Flora ierboasă este dominată de speciile predominante ale zonei de silvostepa. Covorul vegetal este alcătuit din specii graminee din genurile Dactylis, Apera, Festuca, Poa, Arhenatherum, Avena, Agropyron, Bromus, precum şi dicotile din speciile Chenopodium, Plantago, Polygonum, Chrysanthemum, Cardus, Cirsium, Achilea, Sinapis, Sonchus, Trifolium, etc.
Fauna este reprezentată mai ales prin iepuri sălbatici (Lepus europeus), mistreţi (Sus scrofa), căprioare (Capreolus capreolus), vulpi (Vulpes vulpes), jederul (Martes martes).
Datorită apropierii de domeniul «Fagul» Balc în zona se semnalează prezenÅ£a sporadică a lupilor (Canis lupus), populaÅ£ii în anii 80-90. ÅŸi păsările sunt reprezentate prin fazani (Phasianus colchicus), potarnici, raÅ£e sălbatice, corbi (Corvus corax). De semnalat este prezenÅ£a, în bazinul Barcaului, a pescaruÅŸului albastru, o specie de pasăre de apă cu un colorit deosebit. Totodata, paradoxal faÅ£a de poluarea fizico-chimica specifică zonelor petroliere, au fost semnalate exemplare de ausel, pasăre specifică zonelor nepoluate. În ultimii ani se semnalează o înlocuire a efectivelor de rândunici cu un număr mare de lastuni.
În râul Barcău sunt bine reprezentaÅ£i pestii cleanul(Leuciscus cephalus), scobarul (Chondrostoma nasus), mreana (Barbus meridionalis peteny), carasul (Carasius sp.), crapul (Cyprinus carpio).