Istoricul localităţii
Atestarea locuirii acestor meleaguri se pierde în negura veacurilor, urme ale perenitaţii datând din neolitic. Aşezarea neolitică de la Suplacu de Barcău este prima şi unica cercetată exhaustiv în judeţul Bihor, permitând cunoaşterea aprofundată a structurii şi evoluţiei unui grup cultural bine individualizat în cadrul descoperirilor contemporane, care a fost denumit Grupul Suplacu de Barcău.
Aşezarea neolitică a fost semnalată cercetătorilor de la Muzeul ţarii Crişurilor de către locuitorul Salanki Emeric. Acesta a donat colecţiei Muzeului materialul arheologic colectat din zona malului râului Barcău. Cercetările au demarat în punctul Corau I, în anul 1973. Atunci au fost descoperite locuinţe, obiecte din ceramica şi unelte de piatră slefuite. Bogăţia materialelor scoase la lumină în urma cercetărilor, trăsăturile specifice de modelare şi decorare a ceramicii, adevărată industrie de producere a uneltelor din piatra slefuită, au dus la definirea grupului cultural Suplac ca un grup aparte din complexul cultural cu ceramică pictată şi încizată ce gravitează în jurul Munţilor Apuseni, grup înrudit şi contemporan cu grupul Iclod din Valea Someşului.
Aşezarea neolitică a fost semnalată cercetătorilor de la Muzeul ţarii Crişurilor de către locuitorul Salanki Emeric. Acesta a donat colecţiei Muzeului materialul arheologic colectat din zona malului râului Barcău. Cercetările au demarat în punctul Corau I, în anul 1973. Atunci au fost descoperite locuinţe, obiecte din ceramica şi unelte de piatră slefuite. Bogăţia materialelor scoase la lumină în urma cercetărilor, trăsăturile specifice de modelare şi decorare a ceramicii, adevărată industrie de producere a uneltelor din piatra slefuită, au dus la definirea grupului cultural Suplac ca un grup aparte din complexul cultural cu ceramică pictată şi încizată ce gravitează în jurul Munţilor Apuseni, grup înrudit şi contemporan cu grupul Iclod din Valea Someşului.
În urma sintetizării datelor stiinţifice rezultate din cercetările efectuate, se pot trage următoarele concluzii:
- s-au identificat patru tipuri de locuinţe, ce denota o cunoastere a technicilor de construcţie a unor locuinţe solide, durabile, precum şi o bună cunoaştere a condiţiilor geografice a zonei.
- aşezarea de la Suplacu de Barcău este prima aşezare specializată în prelucrarea uneltelor de piatra slefuită, destinată atât folosinţei comunitaţii cât şi schimbului cu aşezări învecinate.
- atelierul de prelucrare a pietrei prin slefuire, atesta tehnici şi metode de prelucrarea necunoscute pâna la aceea dată. Meşteşugul necesită cunoştinţe ample privitoare la folosirea pietrei pentru fiecare tip de unealtă. Tipologia acestor unelte rămâne valabilă pentru ordonarea pieselor similare descoperite în alte staţiuni neolitice.
- ceramica este predominant de tipul pictat, şi se deosebeşte net de ceramica specifică celor trei tipuri culturale invecinate, deşii originile sale derivă şi evoluează din acestea. Materia primă pentru pictare era o pastă neagră bituminoasă.
- aşezările grupului cultural Suplacu de Barcău au atestat pentru prima dată practicarea încineraţiei ca ritual de înmormântare, necunoscutâ ca metoda până atunci în acest orizont.
- s-au identificat patru tipuri de locuinţe, ce denota o cunoastere a technicilor de construcţie a unor locuinţe solide, durabile, precum şi o bună cunoaştere a condiţiilor geografice a zonei.
- aşezarea de la Suplacu de Barcău este prima aşezare specializată în prelucrarea uneltelor de piatra slefuită, destinată atât folosinţei comunitaţii cât şi schimbului cu aşezări învecinate.
- atelierul de prelucrare a pietrei prin slefuire, atesta tehnici şi metode de prelucrarea necunoscute pâna la aceea dată. Meşteşugul necesită cunoştinţe ample privitoare la folosirea pietrei pentru fiecare tip de unealtă. Tipologia acestor unelte rămâne valabilă pentru ordonarea pieselor similare descoperite în alte staţiuni neolitice.
- ceramica este predominant de tipul pictat, şi se deosebeşte net de ceramica specifică celor trei tipuri culturale invecinate, deşii originile sale derivă şi evoluează din acestea. Materia primă pentru pictare era o pastă neagră bituminoasă.
- aşezările grupului cultural Suplacu de Barcău au atestat pentru prima dată practicarea încineraţiei ca ritual de înmormântare, necunoscutâ ca metoda până atunci în acest orizont.
Reşedinţa comunei
Localitatea Suplacu de Barcău a fost din totdeauna reşedinţa comunei.
Localitatea Suplacu de Barcau este atestata documentar pentru prima dată în socotelile de dâjma ale episcopiei romano-catolice din Oradea pe anii 1291-1294, cu denumirea "Villa Zeplac " . Toponimicul este un mister, circuland variante care leag ă numele aşezării de presupusul nume al unui principe dac, ştiută fiind apropierea aşezării de cetatea dacica de la Marca-Suplac.
Denumirea actuală în limba maghiară a localităţii Suplacu de Barcău explică faptul că toponimic, localitatea era legată de râul Barcău prin aşezarea sa geografică într - un "loc frumos" (Szeplak= loc frumos, î n maghiară) pe Barcău.
Este situată în partea de nord-est a judeţului Bihor, pe valea râului Barcău în aval la 3km de defileul epigenetic al acestuia de la Marca.
Marginile de nord-est şi est ale localitatii sunt flăncate de cele ale comunei Marca din judeţul Sălaj, marginile vestice şi sud-vestice de hotarele satelor: Balc, Dolea, Foglas şi Valea Cerului.
Vatra actuală a localităţii este situată pe terasele din stânga râului Barcău.
Localitatea Suplacu de Barcău a fost din totdeauna reşedinţa comunei.
Localitatea Suplacu de Barcau este atestata documentar pentru prima dată în socotelile de dâjma ale episcopiei romano-catolice din Oradea pe anii 1291-1294, cu denumirea "Villa Zeplac " . Toponimicul este un mister, circuland variante care leag ă numele aşezării de presupusul nume al unui principe dac, ştiută fiind apropierea aşezării de cetatea dacica de la Marca-Suplac.
Denumirea actuală în limba maghiară a localităţii Suplacu de Barcău explică faptul că toponimic, localitatea era legată de râul Barcău prin aşezarea sa geografică într - un "loc frumos" (Szeplak= loc frumos, î n maghiară) pe Barcău.
Este situată în partea de nord-est a judeţului Bihor, pe valea râului Barcău în aval la 3km de defileul epigenetic al acestuia de la Marca.
Marginile de nord-est şi est ale localitatii sunt flăncate de cele ale comunei Marca din judeţul Sălaj, marginile vestice şi sud-vestice de hotarele satelor: Balc, Dolea, Foglas şi Valea Cerului.
Vatra actuală a localităţii este situată pe terasele din stânga râului Barcău.